Marti, 24 Iunie 2014 19:02

GANDESTE POZITIV!... iar AFACEREA ta va CRESTE!

Exista persoane care confunda gandirea pozitiva cu o simpla negare a realitatii, cu refuzul de a vedea si a accepta ce li se intampla. Acestea obisnuiesc sa spuna: Cum sa gandesc pozitiv, adica sa fiu optimist?!... cand lucrurile nu merg bine?!
Atitudinea aceasta este creata de o oarecare superficialitate, indusa de tendinta noastra instinctiva de a privi in exterior – in principiu, aruncand vina pe ceva ori cineva –, dar vine si dintr-o oarecare comoditate in a nu aborda situatia introspectiv.
Efectele gandirii pozitive sunt multiple si in planuri diferite, dar unul dintre cele mai vizibile si importante pentru antreprenoriat ar fi ca, celui care ajunge la o astfel de atitudine, stima de sine nu-i mai permite sa se multumeasca cu rezultate sub capacitatea fortelor proprii. El va dori sa-si valorifice la maximum potentialul si va aborda cu perseveranta noi metode, utilizand cele mai diverse cai pentru indeplinirea obiectivelor propuse.
Interesant de observat este faptul ca psihicul uman este construit din contradictii si, in aceasta logica, se explica existenta simultana a increderii in sine si a opusului ei, nemultumirea de sine. Cele doua genereaza, la randul lor, stari emotionale contradictorii: una pozitiva, cealalta negativa; prima reprezinta limita superioara catre care trebuie sa ne orientam in permanenta pentru a inainta in viata; cea de-a doua reprezinta limita inferioara de la care moralul incepe sa ne fie afectat si, drept urmare, actiunile blocate ori chiar mai rau, dirijate pe cai total gresite. In acest cuplu de stari emotionale, cea din urma joaca rolul suprafetei pamantului pe care cade mingea, obligand-o pe aceasta sa se ridice inapoi, in aer. Folosesc aceasta comparatie pentru a explica de ce nemultumirea de sine – chiar daca reprezinta o stare negativa – ne propulseaza, in mod aparent paradoxal, pe orbita actiunii; adica ne tine in priza. Bineinteles, este esential, vital chiar, sa putem mentine aceste doua sentimente in ECHILIBRU; aici intervine managementul sinelui, o componenta importanta a inteligentei emotionale. Acest subiect a fost abordat in ultimii 20 de ani in numeroase studii, in foarte multe tari si din cele mai diverse unghiuri. Toate investigatiile, fara exceptie, au concluzionat ca un nivel ridicat al stimei de sine conduce la performante superioare la toate nivelurile; aceasta are un impact pozitiv nu doar asupra evolutiei individului, dar si asupra dezvoltarii firmei in care acesta lucreaza si, in final, asupra comunitatii. Iar daca vreun antreprenor mai indraznet si mai ambitios in dezvoltarea propriei afaceri va apela la tehnicile viitorului propuse de neuro-stiintele in continua dezvoltare – acelea de imbunatatire a memoriei combinate cu cele pentru stergerea ori implantarea amintirilor – desigur, se poate vorbi de o abordare mai sofisticata a cresterii randamentului firmei.
ATENTIE, insa: stima de sine se construieste pe baza unor realizari concrete, nu ima ginare; deci nu trebuie confundata cu parerea despre un sine potential. De aceea, pentru a nu degenera in infatuare / ingamfare, procesul de formare si dezvoltare a stimei de sine autentice, durabile, trebuie tinut sub control prin priviri aruncate in trecut, pentru evaluarea / cuantificarea realizarilor proprii. De fapt, conform teoriei care afirma ca extremele se atrag pana ajung sa se intalneasca, si infatuarea si lipsa stimei de sine conduc spre acelasi rezultat final: esecul!
Din aceasta distinctie raportata la o firma, putem desprinde 2 niveluri de abordare: atat intreprinzatorul / patronul / seful, cat si lucratorul / angajatul / subordonatul trebuie sa constientizeze importanta autenticitatii stimei de sine. Cel dintai trebuie sa evite pacatul sefilor; adica slabiciunea de a crede linguselile subordonatilor, nefacand distinctie intre acestea si un feedback sincer, corespunzator calitatilor si rezultatelor sale reale. Cel de-al doilea nu trebuie sa interpreteze lipsa de exigenta sau unele slabiciuni ale sefului in a-l critica drept un semn de acceptare sau chiar de apreciere a performantei sale; si pentru unul, si pentru celalalt, autocontrolul cerut de o permanenta auto-exigenta ramane decisiv. Mai mult chiar, nu este suficient ca doar fiecare in parte sa actioneze cu atitudine pozitiva la nivelul sau de competente; este necesar ca o osmoza inter-organizationala sa fiinteze de sus in jos si invers; iar responsabil cu crearea acestui fenomen caracteristic unui mediu profesionist este antreprenorul (conform proverbului tonul face muzica!); acesta trebuie sa stie sa foloseasca ambele laturi (rationala si afectiva) ale mesajului pe care il are de transmis, dupa ce – mai intai – a avut grija sa descifreze laturile respective continute in mesajele receptionate.
Aici se dovedeste imaginatia antreprenorului lider, spre deosebire de cel care se multumeste cu miscarea in rutina a companiei, fara sa aiba viziunea evolutiei si a dezvoltarii afacerii. Pe de alta parte, este absolut imperios ca atitudinea pozitiva din interiorul afacerii sa nu fie afectata de exterior, indiferent de natura factorilor de presiune; ca si in viata sociala, orice afacere lipsita de flexibilitate si adaptabilitate dispare in ciocnirea intre momentele fericite si cele nefericite care ne asalteaza zilnic. Iar daca fericirea este cu mult mai greu de definit, fiind intangibila, dar – mai ales – efemera, nefericirile zilnice care ne transforma viata intr-un calvar pot fi evitate daca tinem minte ca IZVORUL (NE)FERICIRII se afla in (NE)RECUNOASTEREA PROPRIILOR LIMITE!
In concluzie, PROFITUL AFACERII TALE este asigurat de gandirea pozitiva, ca izvor permanent regenerabil al imaginatiei creative si atitudinii proactive.

Articol publicat in Business Woman Magazine - iunie 2014.
Puteti citi articolul si pe businesswoman.ro.


Scrie un comentariu


Codul de securitate
Actualizeaza imaginea

sus
Te afli aici: Opiniile mele GANDESTE POZITIV!... iar AFACEREA ta va CRESTE!