Joi, 20 Noiembrie 2014 12:19

OMUL, capitalul cel mai valoros al COMPANIEI

Pentru ca Omul face Banul – si nu invers –, Managementul Resurselor Umane reprezinta coordonata principala in orice afacere. Un intreprinzator care elaboreaza un nou tip de activitate in planul sau de afacere fara o riguroasa evaluare individuala si o strategie clara pentru toti oamenii cu care pleaca la drum are sanse minime de succes. Daca pentru bani si bunuri materiale exista acte contabile care ii evidentiaza, in partea nevazuta a relatiilor de munca nu exista un instrument echivalent, material, pentru masurarea si evidentierea perceptiei mediului de lucru, adica a contextului in care se produc banii; si fiecare insatisfactie ori nemultumire din sufletul oamenilor se aduna precum picaturile intr-un pahar care, intr-un final, da pe dinafara.
Un studiu Euro-Barometru din 2013 arata ca pe primele 2 locuri la satisfactia oferita de job se situeaza angajatii germani si danezi; dar nu datorita salariilor mari!?... ci – in primul rand, a MEDIULUI DE MUNCA PRIETENOS! Si tot Germania si Danemarca sunt pe primele locuri la productivitatea muncii; o coincidenta fericita nu doar in logica economica, ci si in cea a bunului-simt! Si tot legat de acest aspect, acelasi studiu arata ca fluiditatea fortei de munca reprezinta factorul cel mai perturbator al afacerilor, iar insatisfactia produsa de mediul de lucru este pe primul loc in lista de motive care conduc la decizia de schimbare a locului de munca.
Exista si o explicatie stiintifica a acestui fenomen: creierul celor multumiti de atmosfera de lucru elibereaza o cantitate mai mare de oxitocina (hormonul increderii si generozitatii); astfel, acesti lucratori vor capata incredere in liderii si in colegii lor, devenind mai intelegatori si mai generosi cand vine vorba de a trece cu vederea unele lipsuri sau neajunsuri din activitatea zilnica. Bineinteles, cu cat numarul lucratorilor care simt acest lucrueste mai ridicat, cu atat creste nivelul de confort general.
Cand parintele medicinei (Hipocrate) emitea celebra axioma: este mai usor sa previi decat sa vindeci, desigur se referea la organismul uman, ideea legandu-se de sanatatea unui corp viu. Dar o companie nu inseamna doar firma de la intrare ori sloganul ei publicitar; si ea este un organism viu, fiind compusa din oameni, iar interactiunea lor este intr-o dinamica greu de observat, dar vie si predispusa la imbolnavire. Cand noi, oamenii de afaceri, suntem furati de cifre si lasam aceasta interactiune la voia intamplarii, crezand ca totul se desfasoara dintr-o inertie a managementului –, factor material pe care, intr-adevar, avem grija sa-l organizam cu minutiozitate – riscam sa ne trezim cu surprize dintre cele mai neplacute si costisitoare, totodata. Asadar, am putea completa judecata antica a lui Hipocrate, nu doar prin prisma specificului economico-financiar al activitatilor noastre prezente, ci si al propriilor experiente: nu este doar mai usor sa previi, ci si mai ieftin!
Minimizarea riscului de a fi confruntati cu surprize in relatiile noastre cu angajatii sta in puterea noastra; iar aceasta presupune – daca ne intra in obisnuinta – lucruri nu foarte complicate, cum ar fi:
- deprinderea de a asculta povestea fiecarui angajat in parte;
- incurajarea criticilor deschise;
- oferirea de satisfactii fata de criticile primite;
- recunoasterea publica a meritelor si realizarilor individuale;
- incurajarea initiativelor, urmate de recompensarea lor pe masura;
- teambuilding-uri (iar aici imaginatia noastra are o arena de desfasurare nemarginita, in functie de cum simtim pulsul colectivului de lucru).
Tot in acest sens, se numara si unele neinsemnate si putin costisitoare masuri administrative – in plan material, deci – aparent fara un scop legat de eficienta, dar cu un impact important asupra perceptiei atmosferei de lucru, care, la randul ei, impacteaza productivitatea.
Un exemplu marunt: cati patroni – cand le omit de pe lista prioritatilor – s-au gandit in acest sens la inofensivele plante? Majoritatea celor care doteaza totusi locul de munca cu flori si verdeata o fac din motive estetice (uneori, cu parere de rau pentru banii consumati doar pentru a da bine), fara sa stie ca un astfel de mediu creste productivitatea cu pana la 15%!
Si totusi, oricat de atenti si prevenitori am fi, dinamica relatiilor interumane si natura bio-conflictuala ne depasesc; nu putem inlatura pe de-a-ntregul conflictele inter-organizationale si astfel, ar fi intelept sa apelam la ajutor de specialitate, cum ar fi medierea, un instrument tot mai prezent si in Romania.
Si spun ca un ajutor extern s-ar dovedi salvator pentru ca ignorarea efectelor invizibile si incalculabile ale stresului negativ – indus de starile de tensiune, neintelegerile cauzate de proasta comunicare, divergentele de opinii, dispute personale sau pe teme de serviciu etc. – asupra productivitatii este platita de catre manageri cu jobul lor, iar, in final, si de catre patroni, cu falimentul afacerii lor. Ne place sau nu, natura bio-instinctuala este imuabila si, din acest punct de vedere, inexorabila, jucand rolul determinant in tot ce intreprindem. Si totusi, daca in privinta constructiei individului nu putem face nimic – natura umana fiind un dat de neschimbat –, nu trebuie sa o lasam sa se manifeste la voia intamplarii.
In consecinta, putem utiliza instrumentul medierii, care patrunde si in Romania tot mai mult in ultimii ani. Mai nou, medierea se orienteaza catre managementul stresului, iar in cadrul acestuia exista chiar o abordare originala a stresului la locul de munca: exploatarea si transformarea acestor inevitabile stari de tensiune, dispute, conflicte in tot atatea oportunitati de a intari adeziunea angajatilor la obiectivele propuse, dar si loialitatea lor fata de companie prin repozitionarea tuturor de aceeasi parte a baricadei; mai mult chiar, prin anularea factorilor perturbatori si schimbarea polilor de tensiune (de la negativ la cel pozitiv) compania noastra poate inregistra, in final, un profit cuantificabil.
Pe scurt, sta in puterea noastra sa cream o atmosfera de munca placuta, atractiva, stimulatoare, in care angajatii lucreaza la parametrii de randament maxim; iar toate acestea se vor reflecta, in mod cuantificabil, in singurul indicator cu adevarat elocvent pentru orice afacere: PROFITUL.

Articol publicat in Business Woman Magazine - noiembrie 2014.
Puteti citi articolul si pe businesswoman.ro.


Scrie un comentariu


Codul de securitate
Actualizeaza imaginea

sus
Te afli aici: Opiniile mele OMUL, capitalul cel mai valoros al COMPANIEI